Conf.univ.dr. Petrică-Mihail MARCOCI
Trăim vremuri care se arată a fi foarte interesante. Poate chiar unice prin dimensiunea și viteza schimbărilor. Valul inovativ a cuprins întreaga planetă și tendința pare ireversibilă. Vorbim despre inteligență artificială, robotizare, mașini care învață etc. Și toate acestea par să aibă o dezvoltare aproape exponențială. Parcă mai ieri erau anunțate ca fiind elemente nou apărute pentru ca acum să vedem că avem de a face cu dezvoltări tehnologice aproape uluitoare. Unele dintre ele au ajuns în punctul în care să poată fi utilizate în mod gratuit de către beneficiari.
Economia începe să resimtă nevoia utilizării acestor noi tehnologii pentru că generează profit, reduc costurile, sunt prietenoase cu mediul înconjurător, reduc foarte mult din timpii de reacție în caz de criză, generează rentabilități incredibile ale unor investiții și, foarte important, nu au nevoie de cheltuieli sociale – nu conduc la taxe și impozite, nu presupun concedii de odihnă și așa mai departe. Este evident că și în domeniul pazei și securității toate aceste tehnologii urmează să fie integrate într un termen foarte foarte scurt. Întrebarea esențială este cine va reuși să facă acest lucru repede, eficient și cu costuri foarte mici urmând să genereze modele care ulterior să fie aplicate pe scară largă. Astfel, devine destul de posibil ca, la început, aceste modele să nu necesite eliminarea resursei umane din procesele de pază. Pe termen lung, însă, e foarte clar că resursa umană va fi amenințată din perspectiva utilizării ei. Multe din elementele prezentate sau care vor face obiectul noilor implementări vor reduce în chip drastic implicarea resursei umane în toate aceste procese.
Devine evident că roboții vor înlocui la un moment dat agenții de pază. Robotizarea va oferi altă perspectivă postului de pază classic. Și va avea avantaje senzoriale, operaționale și din perspectiva timpilor de reacție. Robotul -agent de pază, de tip humanoid sau nu, va interacționa instantaneu cu ceilalți “robo-colegi”, va procesa informații din sistemele perimetrale mai apropriate sau mai îndepărtate, va reacționa atunci când aplicațiile de recunoaștere facială sau comportamentală îi vor lansa alerte etc.
În mod similar, circuitele de supraveghere perimietrală vor fi dotate cu camera de înregistrare inteligente care vor putea focalize imagini în funcție de anumite tipare comportamentale pe care le vor sesiza, vor reuși să emită avertizări timpurii unor sisteme de reacție și răspuns etc. Cum va arăta viitorul? Cel mai probabil în modul în care vom reuși să-l modelăm fiecare dintre noi, atât în calitatea de antreprenori în domeniul pazei și securității cât și în calitatea de beneficiar. Beneficiarii sunt cei care modelează și ei piața sau cererea specifică existentă la nivelul pieței. Astfel, în funcție de anumite elemente pe care cererea specifică din piață va reuși să le solicite în contractele de pază, ori anumite dotări inovative sau, după caz, atunci când piața produselor și serviciilor va fi modelată prin reglementări legale să includă suficiente de multe elemente inovative.
Este evident că sectorul va fi influențat si tehnologic și normativ. Câmpul reglementărilor va evolua mai încet decît dinamica tehnologică. Dar impactul reglementărilor va fi imediat. Inovativul tehnologic va reuși să permită modificarea radicală a tuturor acestor procese de monitorizare sau securizare. Însă fiind vorba de o întreagă arie economică, întrebarea care se pune este dacă vom reuși să ținem pasul cu schimbările. Teoria sistemelor sociale confirmă faptul că adaptarea tehnologică este întotdeauna în beneficiul celor care o inițiază. Aceștia se adaptează cel mai repede și, în chip evident, sunt încasatorii celor mai mari profituri generate de schimbarea tehnologică. Cel mai probabil, în sectorul pazei și securității, unii dintre noi vor fi câștigători doar în măsura în care vor reuși să le genereze și implementeze.
Există o industrie foarte dinamică a serviciilor de pază și securitate în România. De asemenea, avem investitori inteligenți și inovativi care știu să genereze acest transfer de tehnologie. Mai bine spus acest import de tehnologie și adaptare la niște servicii concrete pe care le oferă noile dinamici tehnologice actuale. Cunoașterea, viziunea, voința și know-how-ul, toate acestea creează premizele pentru ca, pe viitor, industria de profil din România să fie una dintre cele mai dinamice din Europa, generând trenduri și servicii, modelînd produsele implicate în aceste servicii și, după caz, reușind să modifice tot ce înseamnă obiectul contractual.
De altminteri, e necesar să învățăm, e obligatoriu să ne familiarizăm cu tot ce este nou. Va deveni un imperativ să analizăm permanent cu foarte mare atenție impactul noilor tehnologii – ce putem să aplicăm sau ce putem adapta la oferta noastră de servicii și produse. Este clar că doar dacă vom fi liderii trendului sau noilor trenduri vom putea deveni foarte profitabili și activi. Dacă vom fi cei care vor seta aceste dinamici vom putea să devenim cei mai competitivi și să putem exporta aceste servicii și tehnologii adaptate serviciilor către beneficiarii externi într o lume în care treptat serviciile s-au globalizat și ele fără să-și dea seama de această nouă realitate.
Din perspectiva analizei economice pare că avem toate categoriile de resurse necesare adaptării noilor tehnologii. Există specialiști, avem cerere, beneficiarii știu sau pot fi consiliați în legătură cu ce le poate genera oferta inovativă. Trebuie doar puțin curaj de a face primul pas sau primii pași. Curajul este apanajul exclusiv al celor care reușesc sau au învățat să nu renunțe. Deci să fim curajoși!
